Am intrat in Sala Palatului, alaturi de cateva sute de oameni, obosita si neincrezatoare ca as putea patrunde abrupt in vreo dimensiune spirituala. Am inceput prin a sprijini peretii de langa o usa, privind cu uimire spre sala gemand de oameni -- la fel de obositi ca si mine. La inceput se auzeau -- din diverse directii -- tanguiri incruntate: "e cald", "nu mai sunt locuri", "nu-i aer".
Cei care nu isi puteau descreti fruntea au plecat, restul am reusit sa ne strecuram cumva inauntru, pe o treapta sau chiar un scaun miraculos eliberat.
Apoi am inceput sa ne trezim, usor, din amorteala. O vreme le-am privit chipurile celor de langa mine, care prindeau a zambi -- chiar si asa... inghesuiti si fara aer. Pe scena poposeau coruri de psalti din Grecia. Ne-a electrizat apoi un glas sarbesc care parea ca nu vine din orasul de afara. Parca Divna Ljubojevic nu avea nimic in comun cu sala aceea comunista si searbada in care ne ingramadiseram. Nici cu praful din strada pe care il purtam inca pe sandale, nici cu claxoanele si motoarele care inca ne mai sunau in urechi (desi nu se mai auzeau de mult). S-a facut mai liniste decat parea omeneste posibil, iar slavoslovia cobora dulce din urechi catre inimi. Nu stiu de ce mi-a venit sa plang. Sau cum am uitat ca e cald si mi-e sete, cum mi-a trecut durerea de cap care imi intunecase ziua. Nu stiu de ce plangea lumea din jurul meu, mai batrani si mai tineri.
Au urmat alte rugaciuni cantate, de altii, din alte parti ale lumii ortodoxe. Am inceput apoi sa ne zambim, sa ne intalnim in priviri. Am trait, in chip minunat, ceva din comuniunea privegherii. N-am retinut chipuri, dar catre miezul noptii, in metrou, am recunoscut ochi care sclipeau. Si cu care aveam ceva in comun.
Cineva a filmat, deci iata cum a inceput, la Sala Palatului, o frumoasa priveghere (de toata.. seara:)
audio doar -- la o calitate mai buna a sunetului aici, aici sau aici
Va place si voua?
Divna Ljubojevic - Veliko Slavoslovie
Postare mai nouă Pagina de pornire
O marturie minunata despre bucuria pe care o da Domnul si atunci cand facem cel mai mic pas spre el, cum osteneala e mereu coplesita de mangaiere, cum apropiindu-ne de Hristos ne apropiem in acelasi timp si unii de altii.
Bine ai venit in blogosfera, mai asteptam cu drag si alte trairi!
Hristos a inviat!
Natalia spunea...
30 mai 2008 la 23:46
Adevarat a inviat!
Multumesc, e o pagina infiintata din nevoie/dorinta/bucuria de a impartasi din minunile mai mici si mai mari de fiecare zi, deci - cu voia Domnului - urmeaza si despre alte trairi:) Bucurie!
eu spunea...
31 mai 2008 la 01:48
Doamne ajuta! Ai descris frumos ce s-a intamplat la Sala Palatului. Si eu am fost acolo si-am reusit sa stau cateva secunde langa Divna Ljubojevic, am reusit chiar sa-i multumesc pentru muzica extraordinara care ma face fericit in fiecare zi... Daca vrei sa descarci muzica ei intra aici: http://www.merkezburasi.com/2008/04/divna-ljubojevic-slavoslovije-zivonosni.html
, aici http://www.aulismedia.com/livejournal/orthodoxmusic/divna_ljubojevic/hristos_anesti.rar
Mai sunt vreo cateva albume care pot fi descarcate, printtre care Liturgija u manastiru Vavedenje, Najlepte Boºiåne pesme Pravoslavnog Istoka , pe care nu mai stiu de unde le-am luat.
eugenionuț spunea...
31 mai 2008 la 15:19
Multumesc tare mult, Eugen. Am citit si marturia ta de pe blog, ocazie cu care am aflat si cati oameni ar fi fost -- 7000:) a fost, deci, privegherea cu cea mai larga participare la care am fost vreodata;)
eu spunea...
1 iunie 2008 la 01:59
Cred ca ai citit un articol pe care l-am preluat din Ziarul Lumina. Marturia mea o gasesti aici : http://eugen-ionut.blogspot.com/2008/05/bucuria-invierii-divna-ljubojevicthis.html
eugenionuț spunea...
1 iunie 2008 la 05:16
Aveai dreptate, Eugen, citisem articolul preluat din Lumina; am citit acum cu mare bucurie si marturia ta. Adaug ca eu cu ocazia acestui concert am ascultat-o prima oara pe Divna si, tot cu aceasta ocazie, am infiinta acest blog (in caz ca nu erau destule bloguri pe lumea asta:))ca sa pot spune si altora despre muzica ei si "intalnirea noastra" de la Sala Palatului. Hristos a inviat!
eu spunea...
1 iunie 2008 la 05:40
Adevarat a Inviat! Felicitari pentru decizia de-a infiinta acest blog pentru a promova astfel de lucruri. Ai dreptate, nu exista multe bloguri pe lumea asta, nu ca al tau.
eugenionuț spunea...
1 iunie 2008 la 07:52
Hristos S-a inaltat! Imi place cum scrii si vreau sa-ti multumesc pentru muzica psaltica. Eram curioasa sa aud macar un minutel din ce s-a cantat acolo...Mi-a placut mult ce ai scris despre spectacolul din parc, imi amintesc si eu din anii trecuti ce se intampla de ziua copilului in Cismigiu...am avut o impresie similara. Bine ai venit intre noi!
Anonim spunea...
6 iunie 2008 la 11:41
Multumesc, Marilena si te imbratisez cu intarzire. Am petrecut o saptamana binecuvantata si surprinzatoare la Fagaras -- la un seminar de comunicare al Maicii Siluana. Abia in seara asta m-am reintors in Bucuresti, cu bucurie dar si tristete ... si cu oboseala:) dar nu e vreme de odihna, teoretic m-am intors din concediu... o sa revin si pe blog,cu povesti si poze. curand, sper, cu ajutorul Domnului.
eu spunea...
15 iunie 2008 la 10:30