Mi-a atras atentia un mesaj postat pe site-ul Maicii Siluana pe care il reproduc aici. E cuvantul unui parinte rus despre delicatetea la care suntem chemati in relatia cu ceilalti:
„De vei intra in vistieria unei cetati care doarme, nu ti se va ierta niciodata.
Nu patrunde hoteste in inima omului, daca iti dai seama ca nu i-o poti face sa dea roade de dragoste si pace intru Domnul.
Daca reusesti sa castigi increderea cuiva, iti asumi prin aceasta o imensa raspundere.
Legile omenesti ne obliga sa nu atentam la sanatatea, la averea si la linistea aproapelui nostru.
Cu atat mai mult noi, crestinii, trebuie sa avem grija sa nu atentam la puritatea vietii spirituale din inima omului si a bunelor deprinderi.
Omul tainic, launtric, cel din inima, reprezinta inaintea lui Dumnezeu cea mai mare bogatie; este chipul Lui. Cinsteste chipul lui Dumnezeu in om, ca sa nu-L manii pe Prototipul sau – Dumnezeu Insusi”.
(Luminatorul de sub obroc – Viata si nevointele Pr. Petru Serioghin )
Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu