Revin la
Prima seara filocalica, dupa cum am promis (tot sectiunea Intrebari:)
Un student la Arhitectura i-a marturisit Parintelui Patriarh ca lui la facultate profesorii ii spun ca bisericile au cam ramas in urma in ce priveste arhitectura! Nu a fost o intrebare, ci o afirmatie in spatele careia se ascundea, neformulata, o jena.
Si cum afirmatia nu poate primi un raspuns, a primit o intrebare:)
Stiti care-i menirea bisericii? Menirea ei e de
a reflecta eternitatea in timp. Si a continuat Patriarhul:
"Biserica e ca o corabie mare, cu incarcatura grea. In Biserica nu se pot face viraje la 90 de grade fara risc. Deci noi nu dorim sa facem asa viraje incat sa fim nevoiti apoi sa scriem pe noua cladire BISERICA. Putem face unele modificari, si s-au facut de-a lungul vremii, dar in linii fine... Pentru ca nu se poate altfel. Si pentru ca nu ne dorim altfel"
Apoi, cautand parca din priviri pe viitorul arhitect, parintele a adaugat cald:
"Uite, o sa fac asa: o sa ii invit pe onoratii arhitecti la o slujba ortodoxa in spatiu liber, afara. Si o sa ii rog sa asiste foarte atenti pana la capat. Iar apoi o sa ii rog sa faca ei un spatiu care sa corespunda acestui continut liturgic. Si stii ce cred? Ca daca vor asculta slujba noastra, daca vor fi atenti la fiecare cuvant din rugaciuni, daca ne vor privi gesturile, vor crea un spatiu foarte apropiat de stilul bizantin. Pentru ca nu poti pune alt invelis de zid acestui continut!"
Mi-a placut delicatetea cu care nu a desfiintat in fata unui student afirmatiile profesorilor lui. Si in detalierea care a urmat, mi-a mai placut deschiderea si flexibilitatea mintii Parintelui Patriarh:
Altarul spre Rasarit. De ce?
Fie si numai pentru ca atunci cand construiesti, trebuie sa ORIENTezi. O spune insusi verbul: cauti Rasaritul si te Orient/ezi:) Dar sa nu exageram, orientam spre Rasarit ca regula si atunci cand se poate, dar tinem cont si de alte detalii. Trebuie sa fim cu bun simt si cu simt practic. Daca biserica e intr-o incrucisare de drumuri si orientarea ar insemna s-o pui de-a curmezisul, nu trebuie sa exagerezi. Apoi, daca e intr-un spatiu stramt sau pe malul unei ape, nu o sa faci intrarea din rau, numai ca sa fie "orientata":) Poate fi intr-un oarecare unghi catre Rasarit sau, in situatii extreme, poate fi de-a dreptul catre Apus.
Biserici la indigo. De ce sunt toate la fel?Nu sunt. Sunt sensibil diferite. Nu sunt la fel pentru ca sunt construite in spatii diferite, in timpuri diferite, de oameni diferiti. E drept ca pot fi considerate oarecum asemanatoare - si bine ca sunt asa - pentru ca ele cuprind/imbraca aceleasi slujbe. Dar ganditi-va la o biserica din creierii Carpatilor si la o biserica greceasca de la malul marii. Sunt totusi diferite arhitectural. Si nu se putea altfel -- una cheama la rugaciune muntele si varful bradului, alta marea. Nu se putea sa fie la fel! Dar slava Domnului ca nu sunt foarte diferite, ca inca le putem recunoaste:) Comoditate. De ce sa stam in picioare? Daca e greu in picioare, aduceti scaunel pliant de acasa si stati pe el ca nu va opreste nimeni, da nu va duceti in alta Biserica doar pentru scaun. Stam in picioare pentru ca viata duhovniceasca, trairea in Hristos e o permanenta "mergere", suntem mereu in miscare. Nu stam, ci priveghem. E si simbolic, dar are si o valoare de jertfa, desigur. Poate o sa mai punem si cate o banca... Da' daca punem prea multe banci... ganditi-va, cum o sa mai facem metanii printre ele?Iata o idee care nu mi-a trecut prin minte:)
Nu vad raspunsul la intrebarea: "Canonizam sau nu martirii anticomunisti?". Sau urmeaza continuarea? :)
Admin spunea...
20 noiembrie 2008 la 07:15
Oare unde zici ca nu vezi raspunsul la intrebarea cu martirii anticomunisti? Exista aceasta postare mai jos, o gasesti si pe coloana din stanga de la Arhiva.
Asta e linkul:
http://esticegandesti.blogspot.com/
2008/11/canonizam-sau-nu-martirii-
anticomunisti.html
(l-am scris cu pauza, pt ca altfel nu intra tot...)
Cele bune!
eu spunea...
20 noiembrie 2008 la 11:29