Gândeşte frumos!

CRIZA - cred ca e cel mai folosit cuvant in ultima vreme. Atat de folosit incat, curand, nu o sa-l mai ia nimeni in seama. E criza economica, criza financiara, criza imobiliara... in orice caz criza! Pot imparti cam in doua parerile oamenilor pe tema asta: unii care habar nu au de ce e criza pana la urma, si altii care - mai mult sau mai putin isteric - cauta strategii ca sa fie cat mai putin afectati.
Sigur ca e criza. Istoria merge inainte. Iar asta nu inseamna decat ca e mai aproape de sfarsit decat era acum o mie de ani, decat acum un veac... Deci daca se apropie de sfarsit, nu poate merge lin. Iar cand ceva merge abrupt, se spune ca e criza.
Iar stirile despre amploarea si adancirea crizei sunt dublate de tot atatea sfaturi despre ce si cum se face in perioade de criza.

Ca e criza e limpede. Dar ce-i de facut?
Daca in criza, toti crestinii s-ar ruga fara sa faca nimic altceva (decat ce fac de regula...) oare cum s-ar termina criza asta? Daca acolo unde sunt, in metrou, in garsoniera, acasa, la serviciu, crestinii si-ar uni gandurile in rugaciune? Daca preotii ar sluji cu adevarat impreuna cu cetele ingeresti si nu doar cu cele pamantesti... daca credinciosii ar fi drept-maritori...

Cred ca am imbatranit:) ... pentru ca cred din ce in ce mai putin in "actiuni" omenesti. Eu cred ca in criza (fie ea economica, bursiera sau duhovniceasca) crestinul ar trebui sa faca tot ce ar trebui sa faca in necriza: si anume sa se roage. Vorba Maicii Siluana: a trecut vremea cand era destul sa fii cumsecade, de acum nu mai putem fi decat sfinti.