Blogger Template by Blogcrowds

Prima seara filocalica

M-am dus la prima seara filocalica, cum sade bine unui crestin drept-maritor, si anume cu prejudecati:) M-am dus obosita si flamanda - ca veneam de la lucru la ceea ce ma asteptam sa fie un discurs searbat si plat. Lipsit de culoare.
Iar asteptarile nu mi-au fost inselate pentru inceput:)
Parintele patriarh a fost primit intr-o aula cu oameni rasfirati si... cuminti. Nimeni nu se mai foia, nimeni nu mai intra sau iesea ca la alte conferinte. Perechi de ochi stateau cumva tintuite in gol. Iar cuvantarea a inceput cu o introducere care nu s-ar putea spune despre ce a fost exact, in timp ce oamenii se afundau tot mai adanc si mai palizi in scaunele mari si captusite cu catifea vinsinie ale Palatului Patriarhal.

Ma gandeam la conferintele electrizante ale Parintelui Teofil din postul trecut al Craciunului, cand s-a plans si s-a ras cu lacrimi, alternativ. Apoi la intalnirea cu Parintele Savatie, cand se statea in picioare si eventual intr-un picior si se sorbeau cuvinte. Si apoi nu m-am mai gandit la nimic. Am privit vesmantul de un alb cald al Patriarhului. Usor spre crem. Un alb cald-stralucitor. La maneci i se zarea camasa alba-alba de dedesupt, prinsa la incheietura cu butoni sobri. Apoi am poposit pe fata parintelui. Obosita si peste care parca si-au lasat urme multe ganduri si destule suferinte. A trecut in fine la tema... Vorbea extrem de documentat tradand o inteligenta ascutita,o vasta cultura si un fin simt analitic.
Si, poate spre surprinderea unora, un delicat simt al umorului.

Sa fi fost vreo 7 jumate cand am inceput sa ne dezmortim impreuna. Parintele a inceput sa glumeasca si sa aduca din ce in ce mai multe exemple in sustinerea ideilor. Iar sala a inceput sa zambeasca. Apoi sa rada... Si, ridicandu-se tot mai drept in scaune, oamenii au prins a scrie intrebari. Mai bine de doua ceasuri, Pariarhul a raspuns intrebarilor. Din cele mai diferite. A fost un dialog foarte viu. Intr-o atmosfera deja degajata si incalzita. Care a incalzit mintea si inima. Am aflat cu ocazia asta ce gandeste Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane despre teme adanci si dureros de importante ca infiintarea unor scoli si gradinite ortodoxe, despre canonizarea martirilor din inchisorile comuniste, despre cat de departe se poate merge cu inovatia in arhitectura locasurilor de cult, despre cat de apropiati sau departati ar trebui sa fim de catolici, de pilda, sau de celelalte culte. Mi-am notat niste idei la temele astea si voi reveni cu raspunsul Patriarhului. Pe rand, cu timp, si cu ajutorul Domnului.
Va pun la inima pana atunci un cuvant al parintelui Galeriu pe care Parintele Daniel ni l-a amintit:
Ortodoxiei nu ii lipseste nimic. Decat sa fie pusa in practica!
Spor in cele duhovnicesti, asadar, si calatorie binecuvantata spre Betleem!

6 comentarii:

Multumim, asteptam cu rabdare continuarea! :)

16 noiembrie 2008, 14:43  

Frumoasă relatare!
Doamne ajută!

16 noiembrie 2008, 15:36  

ce zicea de gradinite si de scoli?l-am ascultat si eu pe PS la radio Trinitas si mi-a placut f mult cum vorbeste

16 noiembrie 2008, 21:57  

Foarte frumos, multumim. As vrea sa ajung si eu macar la una dintre conferinte in acest post...desi e cam greu

17 noiembrie 2008, 00:55  

Te rog sa mai faci si alte articole si sa ne spui ce a zis Patriarhul pentru ca deobicei vorbeste foare oficial si am observat ca atunci cand e prezent doar intre "ai lui" adica inconjurat de ortodocsi intr-un mediu ortodox, vorbeste mai degajat si foarte frumos.

17 noiembrie 2008, 10:00  

Draga mea intru Hristos, ma bucur ca l-ai descoperit pe omul din spatele parintelui patriarh. Si eu am avut bucuria de a-l descoperi la Iasi, acum citiva ani. Fie ca Sfinta Treime sa ne ajute sa ne iubim unii pre altii!

18 noiembrie 2008, 12:06  

Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire